BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS
În cazul în care funcţiile oricărei părţi a sistemului nervos sunt pertubate, vor suferi şi vor fi afectate şi alte părţi sau funcţii ale corpului. O serie de factori sau condiţii pot declanşa tulburări nervoase.
Iată care sunt cel mai des întâlnite: traumatismele, defectele de dezvoltare, tumorile , tulburările vasculare, metabolice, nutriţionale şi complicaţiile provocate de substanţe toxice.
TraumatismeleSus
Trauma este definită ca o leziune a ţesutului viu, cauzată de un agent extrinsec. Deşi organele sistemului nervos sunt protejate de oase, cu toate acestea, accidentele care vizează coloana vertebrală sau craniul le pot afecta destul de serios, putând rezulta inclusiv tulburări nervoase grave. În cazul contuziilor, de exemplu, în urma acţiunii de forfecare sau a impactului se pot deteriora ţesuturi delicate ale creierului, rezultând rupturi de diverse grade. Consecinţele pot fi hemoragii ale creierului sau măduvei spinării. De asemenea, chiar şi presiunea exercitată de un eventual cheag de sânge rezultat poate provoca alte prejudicii. Cicatricile extinse care se pot dezvolta în urma unora dintre leziuni pot irita ţesuturile creierului şi pot să apară simptome cum sunt convulsiile.
De asemenea, în cazul unora dintre traumatisme (cum ar fi fractura craniului sau leziunile creierului) trebuie să se intervină medical, de urgenţă (uneori chiar şi chirurgical), pentru ca urmările să nu fie grave sau permanente. Printre simptomele prin care pot fi recunoscute se enumeră: tulburări de vedere, pierderea conştienţei, coma, ameţeala, voma persistentă, inegalitate a pupilelor, etc.
Defectele de dezvoltare
Acestea afectează sistemul nervos, în funcţie de doi factori: gradul de severitate al defectului sau deficitul de dezvoltare şi partea sistemului nervos care este afectată. Un exemplu al imperfecţiunii de dezvoltare care ar putea provoca tulburări nervoase este hidrocefalia. Aceasta condiţie este caracterizată de o creştere anormală a cantităţii de lichid cefalorahidian în cavitatea craniană, din care rezultă atrofia (declinul progresiv) creierului şi extinderea craniului, în mod special în zona frunţii.
Tumorile
Tumorile care produc tulburări nervoase sunt clasificate ca benigne şi maligne. Primul tip de tumori (benigne) nu este canceros şi nu se extinde catre ţesuturile din jur, în timp ce al doilea, da. Totuşi, inclusiv tumorile benigne pot provoca tulburări nervoase grave. În unele cazuri, presiunea acestora asupra zonelor adiacente ale sistemului nervos poate pune în pericol viaţa persoanei afectate. Din fericire, problema poate fi remediată pe cale chirgicală, prin îndepartarea tumorii, graţie ştiinţei care evoluează de la o zi la alta. Tumorile benigne, care sunt extirpate corect nu recidivează, în timp ce tumorile maligne dacă sunt operate în stadiile 3 sau 4 pot recidiva.
Tulburările vasculare
În cazul bolilor vasculare, în care vasele de sânge sunt afectate, măduva spinării şi creierul vor suferi prejudicii mai serioase şi rapide decât alte organe. Furnizarea de sânge către creier şi măduva spinării este foarte importantă în măsura în care funcţia celulelor ţesuturilor active depinde de furnizarea neîntreruptă de oxigen şi nutrienţi.
O scădere treptată a cantităţii de sânge care ar trebui să irige creierul, de exemplu, se va solda cu simptome de senilitate (specifice persoanelor de vârste înaintate). Atunci cand nu mai ajunge suficient sânge la creier sau măduva spinării, apar diverse disfuncţionalităţi şi simptome.
Această situaţie se întâlneşte înaintea unui accident cerebral vascular când, de obicei sunt lezate sau obstucţionate arterele implicate în circulaţia cerebrală.
Printre factorii de risc importanţi care pot duce la apariţia bolilor vasculare cerebrale sunt obezitatea, hiprtensiunea arterială, diabetul zaharat, anomalii ale arterelor carotide, fumatul, afecţiuni endocrine, unele tipuri de tratamente medicamentoase, embolia cerebrală, etc.
Tulburările metabolice, nutriţionale şi toxice
Acestea sunt condiţii care pot afecta întregul corp, dar în mod special sistemul nervos şi prin urmare, pot provoca anumite tulburări şi dezechilibre nervoase. Diabetul zaharat şi fenilcetonuria sunt două exemple de tulburări metabolice de acest gen.
De asemenea, sistemul nervos ar putea suferi din cauza a diverse deficienţe dietetice (deficit de vitamina B, de exemplu), care pot provoca tulburări nervoase.
Ingestia de subsţante chimice (cum ar fi alcoolul), absorbţia de metale (cum ar fi plumbul) sau toxinele produse de anumiţi germeni (de exemplu, cei care sunt caracteristici unor boli cum ar fi botulismul, tetanosul) pot cauza leziuni serioase ale creierului şi ale ţesuturilor sistemului nervos.
Tratament
Tratamentul la domiciliu, nu este, de obicei, adecvat în cazul tulburărilor nervoase. Vizita la cabinetul medicului neurolog se impune în majoritatea situaţiilor de mai sus. În plus, depistarea timpurie a acestora şi îngrijirea în mod corespunzător pot fi cruciale pentru ameliorarea stării bolnavului. De aceea, important este să nu se neglijeze manifestările de genul: vărsături, pierderi de echilibru, dificultăti de coordonare, dureri de cap, etc. Mai ales în cazul oricăror simptome care persistă sau nu răspund la tratamentul cu medicamentele eliberate fără prescripţie medicală, este necesară vizita la medicul specialist pentru investigaţii, analize, diagnostic corect şi tratament adecvat.
În cazul în care funcţiile oricărei părţi a sistemului nervos sunt pertubate, vor suferi şi vor fi afectate şi alte părţi sau funcţii ale corpului. O serie de factori sau condiţii pot declanşa tulburări nervoase.
Iată care sunt cel mai des întâlnite: traumatismele, defectele de dezvoltare, tumorile , tulburările vasculare, metabolice, nutriţionale şi complicaţiile provocate de substanţe toxice.
TraumatismeleSus
Trauma este definită ca o leziune a ţesutului viu, cauzată de un agent extrinsec. Deşi organele sistemului nervos sunt protejate de oase, cu toate acestea, accidentele care vizează coloana vertebrală sau craniul le pot afecta destul de serios, putând rezulta inclusiv tulburări nervoase grave. În cazul contuziilor, de exemplu, în urma acţiunii de forfecare sau a impactului se pot deteriora ţesuturi delicate ale creierului, rezultând rupturi de diverse grade. Consecinţele pot fi hemoragii ale creierului sau măduvei spinării. De asemenea, chiar şi presiunea exercitată de un eventual cheag de sânge rezultat poate provoca alte prejudicii. Cicatricile extinse care se pot dezvolta în urma unora dintre leziuni pot irita ţesuturile creierului şi pot să apară simptome cum sunt convulsiile.
De asemenea, în cazul unora dintre traumatisme (cum ar fi fractura craniului sau leziunile creierului) trebuie să se intervină medical, de urgenţă (uneori chiar şi chirurgical), pentru ca urmările să nu fie grave sau permanente. Printre simptomele prin care pot fi recunoscute se enumeră: tulburări de vedere, pierderea conştienţei, coma, ameţeala, voma persistentă, inegalitate a pupilelor, etc.
Defectele de dezvoltare
Acestea afectează sistemul nervos, în funcţie de doi factori: gradul de severitate al defectului sau deficitul de dezvoltare şi partea sistemului nervos care este afectată. Un exemplu al imperfecţiunii de dezvoltare care ar putea provoca tulburări nervoase este hidrocefalia. Aceasta condiţie este caracterizată de o creştere anormală a cantităţii de lichid cefalorahidian în cavitatea craniană, din care rezultă atrofia (declinul progresiv) creierului şi extinderea craniului, în mod special în zona frunţii.
Tumorile
Tumorile care produc tulburări nervoase sunt clasificate ca benigne şi maligne. Primul tip de tumori (benigne) nu este canceros şi nu se extinde catre ţesuturile din jur, în timp ce al doilea, da. Totuşi, inclusiv tumorile benigne pot provoca tulburări nervoase grave. În unele cazuri, presiunea acestora asupra zonelor adiacente ale sistemului nervos poate pune în pericol viaţa persoanei afectate. Din fericire, problema poate fi remediată pe cale chirgicală, prin îndepartarea tumorii, graţie ştiinţei care evoluează de la o zi la alta. Tumorile benigne, care sunt extirpate corect nu recidivează, în timp ce tumorile maligne dacă sunt operate în stadiile 3 sau 4 pot recidiva.
Tulburările vasculare
În cazul bolilor vasculare, în care vasele de sânge sunt afectate, măduva spinării şi creierul vor suferi prejudicii mai serioase şi rapide decât alte organe. Furnizarea de sânge către creier şi măduva spinării este foarte importantă în măsura în care funcţia celulelor ţesuturilor active depinde de furnizarea neîntreruptă de oxigen şi nutrienţi.
O scădere treptată a cantităţii de sânge care ar trebui să irige creierul, de exemplu, se va solda cu simptome de senilitate (specifice persoanelor de vârste înaintate). Atunci cand nu mai ajunge suficient sânge la creier sau măduva spinării, apar diverse disfuncţionalităţi şi simptome.
Această situaţie se întâlneşte înaintea unui accident cerebral vascular când, de obicei sunt lezate sau obstucţionate arterele implicate în circulaţia cerebrală.
Printre factorii de risc importanţi care pot duce la apariţia bolilor vasculare cerebrale sunt obezitatea, hiprtensiunea arterială, diabetul zaharat, anomalii ale arterelor carotide, fumatul, afecţiuni endocrine, unele tipuri de tratamente medicamentoase, embolia cerebrală, etc.
Tulburările metabolice, nutriţionale şi toxice
Acestea sunt condiţii care pot afecta întregul corp, dar în mod special sistemul nervos şi prin urmare, pot provoca anumite tulburări şi dezechilibre nervoase. Diabetul zaharat şi fenilcetonuria sunt două exemple de tulburări metabolice de acest gen.
De asemenea, sistemul nervos ar putea suferi din cauza a diverse deficienţe dietetice (deficit de vitamina B, de exemplu), care pot provoca tulburări nervoase.
Ingestia de subsţante chimice (cum ar fi alcoolul), absorbţia de metale (cum ar fi plumbul) sau toxinele produse de anumiţi germeni (de exemplu, cei care sunt caracteristici unor boli cum ar fi botulismul, tetanosul) pot cauza leziuni serioase ale creierului şi ale ţesuturilor sistemului nervos.
Tratament
Tratamentul la domiciliu, nu este, de obicei, adecvat în cazul tulburărilor nervoase. Vizita la cabinetul medicului neurolog se impune în majoritatea situaţiilor de mai sus. În plus, depistarea timpurie a acestora şi îngrijirea în mod corespunzător pot fi cruciale pentru ameliorarea stării bolnavului. De aceea, important este să nu se neglijeze manifestările de genul: vărsături, pierderi de echilibru, dificultăti de coordonare, dureri de cap, etc. Mai ales în cazul oricăror simptome care persistă sau nu răspund la tratamentul cu medicamentele eliberate fără prescripţie medicală, este necesară vizita la medicul specialist pentru investigaţii, analize, diagnostic corect şi tratament adecvat.