BOALA ALZHEIMER
La cele mai multe persoane cu maladia Alzheimer, boala progreseaza lent, pe o perioada de cativa ani. Simptomele nu pot fi observate imediat, dar membrii familiei pot ţine cont de următoarele simptome comune.
Memoria şi gândirea se degradează. Persoanele au dificultăţi în a-şi aminti lucruri sau a reţine noi informaţii. În etapele ulterioare ale bolii, se produc pierderi de memorie pe termen lung, ceea ce înseamnă că nu îşi pot aminti informaţiile personale, cum ar fi locul de naştere, domiciliul, ocupaţia, sau numele membrilor apropiaţi ai familiei. Starea de confuzie şi dezorientare.
Persoanele cu boala Alzheimer se pot pierde atunci când sunt singuri şi nu sunt capabili să-şi amintească unde sunt sau cum au ajuns acolo. Nu pot recunoaşte locuri şi situaţii familiare anterior. De asemenea, nu pot identifica chipurile oamenilor cunoscuţi sau nu pot şti chiar ce an este.
Uitarea: Persoanele care suferă de maladia Alzheimer pot uita unde au pus lucrurile utilizate zilnic, cum ar fi pahare, un aparat auditiv, cheile, etc. Ei pot pune, de asemenea, lucruri în locuri ciudate, cum ar fi uitarea ochelarilor în frigider.
La examenul macroscopic (cu ochiul liber) creierul arată o reducere accentuată a volumului, datorită atrofiei scoarței cerebrale (Atrofie corticală) cu micșorarea circumvoluțiilor cerebrale (pliurile creierului), predominant în regiunile frontală, parietală și temporală, lărgirii șanțurilor dintre circumvoluțiuni, a cisternelor cerebrale și a ventriculilor cerebrali (hidrocefalie externă și internă).
Examenul histopatologic (microscopic) pune în evidență , în special prin folosirea unei tehnici speciale de colorare cu impregnare argentică, leziuni caracteristice, observate și descrise deja de Alzheimer:
- Plăcile senile vizibile printre celulele nervoase (neuroni) din creier. Plăcile senile conțin o acumulare de beta-amiloid, care este un fragment dintr-o proteină pe care organismul o produce în mod normal (proteina precursoare a amiloidului - beta-APP). În cazul unei persoane sănătoase, aceste fragmente de proteine sunt degradate și eliminate, în boala Alzheimer ele se acumulează în special la terminațiile presinaptice ale neuronilor, formând plăci insolubile și împiedicând astfel transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul.
- Degenerescența neurofibrilară constă în formarea în interiorul neuronilor a unor fascicole dense de fibre dispuse ca niște ghemuri, constituite în principal dintr-o proteină numită tau, care în mod normal intră în alcătuirea unei structuri intracelulare denumită microtubul. Microtubulii au un rol important în transportul substanțelor cu rol nutritiv în interiorul neuronului. În boala Alzheimer, proteinele tau sunt anormale și microtubulii sunt afectați, iar neuronii nu mai pot funcționa normal.
- Degenerescență granulo-vacuolară. În citoplasma neuronilor, în special în hipocamp, apar vacuole ce conțin granule de natură încă neprecizată.