Funcţionarea sistemului nervos
Funcţionarea sistemului nervos face să intervină un lanţ de neuroni , care se articulează între ei prin sinapse, neuronul asigură conducerea influxului nervos, iar sinapsa asigură transmisia acestui influx fie de la un neuron la altul, fie de la un neuron la un organ-ţintă, de exemplu, muschiul în cazul unei sinapse neuromusculare. Aceastî transmisie este realizată prin intermediul unei substanţe chimice denumită neurotransmiţător (acetilcolina , adrenalina ,noradrenalina ). Acetilcolina este neurotransmiţătorul sistemului nervos parasimpatic, care comanda contractia fibrelor musculare netede si secretiile glandulare. Adrenalina şi noradrenalina sunt neurotransmiţătorii sistemului simpatic, care, între alte funcţii, asigură contracţia peretelui aterelor şi intervin în secreţia sudorii.
Examenele sistemului nervos :
Examenele care permit explorarea sistemului nervos central sunt, în principal, scanerul, imageria prin rezonanţa magnetică (I.R,M,), înregistrarea potenţialelor evocate (metoda de studiere a activităţii electrice a căilor nervoase ale auzului, văzului şi ale sensibilităţii corporale), electroencefalografia şi analiza lichidului cefalorahidian recoltat prin puncţie lombară. sistemul nervos periferic este explorat în mod deosebit prin electromiografie.
Patologia sistemului nervos :
Se deosebesc leziunile sistemului nervos central de cele ale sistemului nervos periferic.
- Leziunile sistemului nervos central dezvaluie diferite cauze:
- compresia creierului sau a măduvei spinării de către un hematom (provocat de un traumatism cranian), de un abces, de o tumoră benignă sau malignă, de un edem cerebral;
- distrugerea creierului sau a măduvei spinării printr-un traumatism (secţionarea măduvei prin fractura vertebrală).
Printr-o infecţie (meningită, encefalită), printr-o intoxicaţie sau printr-o insuficienţă a vascularizării (arterita cerebrală);
- excitaţia anormală a unor zone ale cortexului (epilepsie);
-degenerescenţa neuronilor: scleroza în plăci, boala lui Parkinson, boala lui Alzheimer, coreea lui Huntington.
- Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii (atingere a unui singur nerv) cauzate de secţionarea unui nerv, de compresia uneia din rădăcinile sale (sciatica prin hernie discală) sau de o infecţie (zona zoster), fie polineuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine virală, imunologică (poliradiculonevrită, de exemplu), carenţială (deficit în vitamine) sau toxică (alcoolism, de exemplu). În afara traumatismelor, numeroase alte afecţiuni sunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor, ca diabetul zaharat, difteria, lepra sau lupusul eritematos diseminat.
Atunci când sunt afectaţi succesiv mai mulţi nervi, se vorbeşte de multinevrita.
EXAMENELE SISTEMULUI NERVOS.
Funcţionarea sistemului nervos face să intervină un lanţ de neuroni , care se articulează între ei prin sinapse, neuronul asigură conducerea influxului nervos, iar sinapsa asigură transmisia acestui influx fie de la un neuron la altul, fie de la un neuron la un organ-ţintă, de exemplu, muschiul în cazul unei sinapse neuromusculare. Aceastî transmisie este realizată prin intermediul unei substanţe chimice denumită neurotransmiţător (acetilcolina , adrenalina ,noradrenalina ). Acetilcolina este neurotransmiţătorul sistemului nervos parasimpatic, care comanda contractia fibrelor musculare netede si secretiile glandulare. Adrenalina şi noradrenalina sunt neurotransmiţătorii sistemului simpatic, care, între alte funcţii, asigură contracţia peretelui aterelor şi intervin în secreţia sudorii.
Examenele sistemului nervos :
Examenele care permit explorarea sistemului nervos central sunt, în principal, scanerul, imageria prin rezonanţa magnetică (I.R,M,), înregistrarea potenţialelor evocate (metoda de studiere a activităţii electrice a căilor nervoase ale auzului, văzului şi ale sensibilităţii corporale), electroencefalografia şi analiza lichidului cefalorahidian recoltat prin puncţie lombară. sistemul nervos periferic este explorat în mod deosebit prin electromiografie.
Patologia sistemului nervos :
Se deosebesc leziunile sistemului nervos central de cele ale sistemului nervos periferic.
- Leziunile sistemului nervos central dezvaluie diferite cauze:
- compresia creierului sau a măduvei spinării de către un hematom (provocat de un traumatism cranian), de un abces, de o tumoră benignă sau malignă, de un edem cerebral;
- distrugerea creierului sau a măduvei spinării printr-un traumatism (secţionarea măduvei prin fractura vertebrală).
Printr-o infecţie (meningită, encefalită), printr-o intoxicaţie sau printr-o insuficienţă a vascularizării (arterita cerebrală);
- excitaţia anormală a unor zone ale cortexului (epilepsie);
-degenerescenţa neuronilor: scleroza în plăci, boala lui Parkinson, boala lui Alzheimer, coreea lui Huntington.
- Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii (atingere a unui singur nerv) cauzate de secţionarea unui nerv, de compresia uneia din rădăcinile sale (sciatica prin hernie discală) sau de o infecţie (zona zoster), fie polineuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine virală, imunologică (poliradiculonevrită, de exemplu), carenţială (deficit în vitamine) sau toxică (alcoolism, de exemplu). În afara traumatismelor, numeroase alte afecţiuni sunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor, ca diabetul zaharat, difteria, lepra sau lupusul eritematos diseminat.
Atunci când sunt afectaţi succesiv mai mulţi nervi, se vorbeşte de multinevrita.
EXAMENELE SISTEMULUI NERVOS.